|
|
||
 exandru
/ Alessandru (Leca) Morariu s-a născut 13/25 iulie 1888 în satul Pătrăuţi din
judeţul Suceava, într-o familie de intelectuali bucovineni. Tatăl
său, preotul Constantin Morariu, a fost un scriitor naţionalist şi
participant în „Procesul Arboroasei”, intentat studenţilor de
teologie cernăuţeni în 1878. |
 |
scritor, publicist, folclorist, profesor universitar şi istoric literar
născut in Pătrăuţi |
|
Leca Morariu a efectuat studii la Facultatea de Litere şi Filozofie din Cernăuţi (1908-1912). În anul 1921 a obţinut doctoratul în filologie la Cluj, cu teza “Morfologia verbului predicativ român”, elaborată sub îndrumarea lui Sextil Puşcariu. După absolvirea facultăţii, a predat
ca profesor suplinitor de latină şi română la Liceul „Principele
Carol” din Gura Humorului (1913-1914). După începerea primului
război mondial, a fost mobilizat în perioada 1 august 1914 - 31
octombrie 1918.
A predat între anii 1922-1940 ca
profesor la Catedra de literatură modernă şi folclor a Universităţii
din Cernăuţi, îndeplinind şi funcţia de decan al Facultăţii de
Litere şi Filozofie (1936-1938). În paralel cu activitatea
didactică, a îndeplinit funcţiile de preşedinte al Societăţii
“Armonia” şi director al Teatrului Naţional din Cernăuţi
(1933-1935). Leca Morariu a desfăşurat o
activitate culturală extrem de diversă şi bogată la Cernăuţi: a fost
fondator şi director al revistelor "Făt-Frumos" (1926-1944),
"Buletinul Mihai Eminescu" (1930-1944), "Fond şi Formă" (1938,
1944), a fost secretar de redacţie la "Junimea literară" (1923-1927)
şi colaborator permanent la gazeta "Glasul Bucovinei". El a cules şi
publicat poveşti, poezii şi cimilituri populare, a militat pentru
constituirea folcloristicii ca disciplină autonomă şi a ţinut zeci
de conferinţe despre folcloristică,
Mihai Eminescu,
Ion Creangă şi familia Porumbescu, istro-românism etc.
De asemenea, a urmat cursuri de violoncel la nou-înfiinţatul
Conservator de muzică din Cernăuţi, deşi era deja cadru didactic
universitar. După ocuparea Bucovinei de Nord
de către URSS în iunie 1940, catedra de literatură modernă şi
folclor a Facultăţii din Cernăuţi a fost mutată pentru scurt timp în
oraşul
Râmnicu Vâlcea. Leca Morariu a murit la Râmnicu
Vâlcea, iar apoi soţia sa s-a mutat în oraşul Suceava în anul 1967.
Rămăşiţele pământeşti ale profesorului Morariu au fost ulterior
reînhumate în
Cimitirul Pacea din Suceava. În prezent, a fost înfiinţată
Fundaţia Culturală „Leca Morariu”. O stradă centrală din municipiul
Suceava îi poartă numele. Opere selective: Note: Bibliografie: Source: -------------------- Provenit dintr-o familie, a preotului
Constantin Morariu, în care unul din cuvintele de bază a fost
"naţionalismul", familie care a fost prezentă parţial sau in corpore
la marile manifestări de suflet românesc (Putna - 1904; Bucureşti -
1906; Iaşi - 1908), tânărul Leca (de la Alexandru), profesor la
Gura-Humorului şi cu stagiul militar satisfăcut (adică şi cu
jurământul către împăratul pronunţat), se trezeşte, firesc,
concentrat în vederea marii conflagraţii. Ca şi mulţi alţii. Şi se
duce pe front, cu gândul la România, dar luptând împotriva Rusiei.
Fatalist! Cum nota, la 9.IIL 1961, în jurnalul ţinut până-n ultima
clipă a vieţii: "Şi Patria şi Legea îţi complică uneori Viaţa, ba
chiar ţi-o ia de tot! Şi trebuie să ştii că se cuvine s-o dai!.. ". Liviu PAPUC Source: |
||
|
This page compliments of Marisa Ciceran
Created: Friday, July 09, 2010; Last Updated:
Thursday, July 14, 2011
|
||
