Alessandru (Leca) Morariu
Relevant Non-Istrians

 

exandru / Alessandru (Leca) Morariu s-a născut 13/25 iulie 1888 în satul Pătrăuţi din judeţul Suceava, într-o familie de intelectuali bucovineni. Tatăl său, preotul Constantin Morariu, a fost un scriitor naţionalist şi participant în „Procesul Arboroasei”, intentat studenţilor de teologie cernăuţeni în 1878.

scritor, publicist, folclorist, profesor universitar şi istoric literar

născut in Pătrăuţi
1888

Leca Morariu a efectuat studii la Facultatea de Litere şi Filozofie din Cernăuţi (1908-1912). În anul 1921 a obţinut doctoratul în filologie la Cluj, cu teza “Morfologia verbului predicativ român”, elaborată sub îndrumarea lui Sextil Puşcariu.

După absolvirea facultăţii, a predat ca profesor suplinitor de latină şi română la Liceul „Principele Carol” din Gura Humorului (1913-1914). După începerea primului război mondial, a fost mobilizat în perioada 1 august 1914 - 31 octombrie 1918.

A predat între anii 1922-1940 ca profesor la Catedra de literatură modernă şi folclor a Universităţii din Cernăuţi, îndeplinind şi funcţia de decan al Facultăţii de Litere şi Filozofie (1936-1938). În paralel cu activitatea didactică, a îndeplinit funcţiile de preşedinte al Societăţii “Armonia” şi director al Teatrului Naţional din Cernăuţi (1933-1935).

Leca Morariu a desfăşurat o activitate culturală extrem de diversă şi bogată la Cernăuţi: a fost fondator şi director al revistelor "Făt-Frumos" (1926-1944), "Buletinul Mihai Eminescu" (1930-1944), "Fond şi Formă" (1938, 1944), a fost secretar de redacţie la "Junimea literară" (1923-1927) şi colaborator permanent la gazeta "Glasul Bucovinei". El a cules şi publicat poveşti, poezii şi cimilituri populare, a militat pentru constituirea folcloristicii ca disciplină autonomă şi a ţinut zeci de conferinţe despre folcloristică, Mihai Eminescu, Ion Creangă şi familia Porumbescu, istro-românism etc. De asemenea, a urmat cursuri de violoncel la nou-înfiinţatul Conservator de muzică din Cernăuţi, deşi era deja cadru didactic universitar.

După ocuparea Bucovinei de Nord de către URSS în iunie 1940, catedra de literatură modernă şi folclor a Facultăţii din Cernăuţi a fost mutată pentru scurt timp în oraşul Râmnicu Vâlcea.

Leca Morariu a murit la Râmnicu Vâlcea, iar apoi soţia sa s-a mutat în oraşul Suceava în anul 1967. Rămăşiţele pământeşti ale profesorului Morariu au fost ulterior reînhumate în Cimitirul Pacea din Suceava. În prezent, a fost înfiinţată Fundaţia Culturală „Leca Morariu”. O stradă centrală din municipiul Suceava îi poartă numele.

Opere selective:

  • De la noi (1915; reeditată de mai multe ori) - culegere de poveşti populare;
  • Lu Fraţi Noştri. Libru lu Rumeri din istrie / Cartea Romînilor din Istria / Il libro degli Rumeni Istriani, Susn'eviţa (Valdarsa) - Jeiăn (Seiane), Editura Revistei „Fat-Frumos”. Suceava, Romania 1928 [Excerpts];
  • Iraclie şi Ciprian Porumbescu (Ed. Muzicală, 1986);
  • Viaţa: din carnetul unui român, prizonier în uniforma împăratului (Ed. Alfa, Iaşi, 2001)
  • Eminescu. Note pentru o monografie (Ed. Timpul, Iaşi, 2001)
  • Pe urmele lui Creangă şi drumuri oltene (Ed. Timpul, Iaşi, 2004)
  • Ion Creangă. Studii şi note critice (Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2008)

Note:

  1. Crai Nou, 26 iulie 2008 - Leca Morariu la aniversară
  2. Adevărul, 28 martie 2007 - Cărţile Bucovinei

Bibliografie:

  • Liviu Papuc - Leca Morariu: studiu monografic (Ed. Timpul, Iaşi, 2004)
  • Eugen Dimitriu, Emil Satco - Scrisori către Leca Morariu, 3 vol. (Ed. Biblioteca Bucovinei "I.G. Sbiera", Suceava, 2006)

Source:

  • http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Leca_Morariu

--------------------

Leca Morariu (1888-1963), profesor universitar de literatură şi folclor la Universitatea din Cernăuţi (apoi şi la Iaşi şi Bucureşti)/ decan (1936-1938), director al Teatrului National din capitala Bucovinei (1933-1935), director de reviste ("Făt-frumos"-1926-1944; Buletinul "Mihai Eminescu" - 1930-1944; „Fond şi formă" - 1938 şi 1944 etc), preşedinte al Societăţii „Armonia" etc, a fost unul dintre cei care a "făcut" tot războiul, în uniformă austriacă, ba chiar mai mult decât alţii, odată ce salvarea sa din prizonieratul sârbesc s-a produs de-abia în primăvara lui 1919.

Provenit dintr-o familie, a preotului Constantin Morariu, în care unul din cuvintele de bază a fost "naţionalismul", familie care a fost prezentă parţial sau in corpore la marile manifestări de suflet românesc (Putna - 1904; Bucureşti - 1906; Iaşi - 1908), tânărul Leca (de la Alexandru), profesor la Gura-Humorului şi cu stagiul militar satisfăcut (adică şi cu jurământul către împăratul pronunţat), se trezeşte, firesc, concentrat în vederea marii conflagraţii. Ca şi mulţi alţii. Şi se duce pe front, cu gândul la România, dar luptând împotriva Rusiei. Fatalist! Cum nota, la 9.IIL 1961, în jurnalul ţinut până-n ultima clipă a vieţii: "Şi Patria şi Legea îţi complică uneori Viaţa, ba chiar ţi-o ia de tot! Şi trebuie să ştii că se cuvine s-o dai!.. ".

Liviu PAPUC

Source:

  • http://www.editalfa.ro/photos/colectii/romane/morariu_viata/morariu_viata_c4.jpg

Main Menu


This page compliments of Marisa Ciceran

Created: Friday, July 09, 2010; Last Updated: Thursday, July 14, 2011
Copyright © 1998 IstriaNet.org, USA