Iosif Popovici
Relevant Non-Istrians


 

osif Popovici s-a născut 16 februarie 1876 în satul timişean Cliciova, jud. Timiş, în apropriere de Lugoj.  lingvist, specialist în slavistică, fonetică şi dialectologie, folclorist
A studiat la Lugoj şi Braşov, apoi a studiat la Gratz, Leipzig, Viena, Zagreb şi în fine a urmat cursurile Facultăţii de filologie de la Sorbona, Paris. Aici s-a specializat în fonetica experimentală şi a încercat să integreze vocalele româneşti într-un sistem fonetic. În acest scop a studiat şi limbile slave. Teza sa de doctorat susţinută la Viena în anul 1900 s-a intitulat Einige der Hauptkriterien der älterster sclawischen Lehrwerter in Rumeanieschen.

În 1902 preda cursuri de limba română la Viena, iar în 1905 a fost numit docent pentru filologia română la Universitatea din Budapesta. După Marea Unire s-a mutat la Cluj, unde a predat fonetică experimentală la Universitate din 1919 şi până la sfârşitul vieţii sale, la 26 august 1928. A fost înmormântat la 29 august în comuna natală.

Decedat: 26 august 1928, Cluj.

Opera

Iosif Popovici a conceput un proiect masiv de înregistrare şi analiză lingvistică a dialectelor române, care ar fi trebuit să apară în doisprezece volume. Doar două cărţi au apărut din acest proiect, însă acestea au fost semnificative: prima intitulată Die Dialekte der Munteni und Padureni in Hunyader Komitat (apărută la Halle în 1905) iar a doua Dialectele romîne din Istria (în 1909 şi 1914). Cele două lucrări completează cercetările efectuate în Banat de romanistul german Gustav Weigand. Graiului bănăţean i-a dedicat o lucrare aparte: Recherches experimentales sur une pronunciation en Banat (apărută în revista "Le parole" în 1902).

În perioada clujeană a publicat mai multe articole de specialitate, dintre care cele mai importante sunt Fiziologia vocalelor româneşti ă şi î (1921), Despre ortoepie şi fonetică (1923), Lucrări de Fonetică, publicate de Josif Popovici, Vol. 3 (1923), Vol. 4 (1926), Vol. 5 (1927), Vol. 6 (1930), Vol. 7 1942, şi Vocalele româneşti (1927).

Popovici a avut un interes deosebit şi pentru folclor. Încă din tinereţe a publicat câteva studii dedicate poeziei de dragoste din folclorul popular ((Furtul fetelor în poezia românească, Elementul erotic în lirica populară). Au urmat studii despre eposul popular (Basmele la români) şi despre legendele populare (Jertfa zidirii la români). În 1909 a publicat la Oraviţa volumul Poezia populară a românilor, dedicat în mare parte obiceiului bocetelor din folclorul românesc.

Bibliografie:

  • Laţia, Trandafir - Cărturari din Banat, Editura Cartea Românească, Bucureşti pp. 30-31
  • Luchescu, Gheorghe - Lugojul cultural artistic, Timişoara 1975, pp.95-97

------------------

Iosif Popovici (1876-1928) a fost un lingvist cunoscator a mai multor limbi, totodata expert in fonetica, cercetator al dialectelor, filolog, etnolog. In 1900 isi da doctoratul la Viena din filologie clasica si filologie comparata indo-germana. Titlul tezei sale este Principalele caracteristici ale celor mai vechi cuvinte imprumutate din slavona de limba romana (Einige der Hauptkriterien der altesten slavischen Lehnworter im Rumanischen). In 1905 pleaca din Viena pentru a ramane ca  si conferentiar la Universitatea din Pesta. Tine urmatoarele cursuri: Gramatica romana, Fonetica limbii romane, Istoria literaturii romane, Limba romana in sec. XVI, Limba romana populara in sec. XVII, Exercitii stilistice romanesti, Dialectul limbii romane din Istria, Dialectologie romana, Literatura povestilor populare romanesti, Poezia populara romaneasca (produse epice), Poezia populara romaneasca (Satira), Limba romana pentru incepatori.

Atat timp cat a avut domiciliul la Budapesta  a luat parte la miscarile culturale romanesti de aici, a tinut discursuri, prelegeri si a publicat articole in reviste maghiare si straine. In anul 1906 a fost unul dintre colaboratorii revistei Lupta alaturi de cativa publicisti romani mai importanti ca Onisifor Ghibu, renumitul publicist si profesor al universitatii din Cluj, care i-a fost si student. Dintre numeroasele articole stiintifice publicate intre 1901 si 1928 in limbile romana, maghiara, franceza, italiana, germana si slavona as dori sa amintesc doar cateva:

  • Din pragul cumunitatei romano-slave (Transilvania, 1902),
  • Cercetari experimentale asupra pronuntarii in limba romana (Recherches experimentales sur une prononciation roumaine, La Parole, Paris, 1902-1903),
  • Furtul fetelor in poezia populara romana (Drapelul literar, Lugoj, 25 dec. 1904. 2-4),
  • Dialectele romane (Transilvania, 1904),
  • Dialectul muntenilor si padurenilor din comitatul Hunedoarei (Die Dialekte der Munteni und Padureni im Hunzader Komitat, Halle, 1905),
  • Poezia populara romana, vol. 1, Bocetele romanesti (Oravita, 1908),
  • Dialectele romane din Istria (2 vol., Halle, 1909-1914),
  • Jertfa zidirii la romani (Transilvania, 1909),
  • Palia de la Orastie (Bucuresti, 1911),
  • Doua tiparituri romanesti din sec. XVI: (Ket XVI. szazadbeli roman nyomtatvany, Magyar Konyvszemle, 1913.106-112),
  • Pronuntie bulgara (Une prononciation bulgare, Cluj, 1921),
  • Fiziologia vocalelor romanesti a si i (Cluj, 1925),
  • Ortoepia si fonetica (Cluj, 1923), Alexandru Petofi (Bucuresti, 1923),
  • Problema scoalelor minoritare din Ardeal si Banat (Cluj, 1925),
  • Abatele Rousselot creatorul foneticii experimentale (Cluj, 1926),
  • Einige Bemerkungen uber die serb-rumanischen Lehrworter, (Slavia, VII: 1928, Praga).

In manuscris pot fi citite: Nazalizarea in romana, Campul auditiv la surdo-muti si Diftongii romanesti.

Sources:

  • Enciclopedia României - http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Iosif_Popovici
  • http://acrostih.holisun.com/nr_3/corespondente.php

See also:


Main Menu


This page compliments of Marisa Ciceran

Created: Sunday, May 20, 2012; Last Updated: Sunday, May 20, 2012
Copyright © 1998 IstriaNet.org, USA